Bucătăria românească nu poate fi definită doar printr-un număr de materii prime utilizate în mai multe rețete. De-a lungul timpului, aceasta a fost influențată de culturile vecine acesteia, de la bucătăria slavă până la cea orientală. Astfel, prin aceste contacte culturale valoroase, bucătăria a reușit să fie cultivată la un rang de artă. În prezent, ea cuprinde nu numai numeroase legume, dar și elemente din categoria lactatelor, cărnurilor și cerealelor. O categorie preferată de mulți dintre români este de asemenea și cea a dulciurilor. Ea este compusă în principal din diverse plăcinte, specifice pentru fiecare regiune și influențele ei.
Din fericire, bucatele românești au reușit să aducă împreună elemente culinare din toate zonele Europei, de la cea germană și sârbească, până la cea italiană și maghiară. Din fericire, în acest articol veți putea afla nu numai particularitățile acesteia, dar și cel mai iubit preparat românesc.
Mâncarea românească, favorită la nivel internațional
Majoritatea turiștilor care ajung în România sunt dornici mai întâi să încerce bucătăria locală. Fiind plină de tradiții și obiceiuri interesante, gastronomia românească ocupă un loc fruntaș în topul preferințelor turiștilor. Astfel, câteva dintre mâncărurile cele mai populare printre vizitatori sunt cu siguranță sarmalele, mămăliga și mâncărurile din carne. O altă specialitate din bucătăria românească sunt produsele obținute din carnea de porc, precum cârnații, slănina, toba și altele. Acest produse utilizează de asemenea rețete proprii speciale, unele dintre ele fiind înregistrate la OSIM.
Fiind adevărate comori ale moștenirii românești, autenticitatea lor poate fi gustată și experimentată doar în locațiile și regiunile specifice. Astfel, pentru a gusta o mâncare autentică bazată pe pește, regiunea Dobrogea este locul ideal pentru așa ceva. Bucătăria din această zonă are numeroase influențe orientale, însă elementul principal rămâne peștele. Dintre acestea, se pot încerca specialități precum peștele marinat, saramura de pește și celebrele ciorbe pescărești, de la cherhana. De asemenea, locuitorii zonei nu exclud nici mâncăruri precum cârnații uscați de oaie, babicul sau musacaua.
O altă bucătărie apreciată la nivel mondial este și cea ardelenească. Mâncarea din această zonă este extrem de delicioasă și condimentată, având rețete speciale precum gulașul ardelenesc, varza a la Cluj și gomboții cu prune. Varza este o legumă des întâlnită în rețetele ardelenești, fie în varianta proaspătă fie murată. Predominant, aceasta este pusă în plăcinte, oferind o aromă inedită la umplutura sa. Tarhonul este cel mai utilizat condiment din bucătăria ardelenească, fiind utilizat nu numai în ciorbe și supe, dar și în rețetele felurilor principale. Fiind o zonă cu numeroase stâne, având o tradiție îndelungată în acest domeniu, bulzul ciobănesc din zona Ardealului a fost întotdeauna clasat ca una dintre cele mai bune mâncăruri românești. Această mâncare constă în mămăligi mici, rotunde, umplute cu brânză, ou și cârnați de oaie, toate ingredientele fiind produse local la stâni.
Sarmalele, vedete culinare în fiecare regiune
Un aliment nelipsit din nicio bucătărie din România este cu siguranță sarmaua. Ea este în special pregătită pentru masa de Crăciun, fiind o mâncare consistentă. Aceasta este servită de obicei alături de mămăliguță, pâine, smântână și chiar ardei iuți. Desigur, în cazul în care acestea sunt gătite în perioada Crăciunului, ele sunt preparate cu carne de porc. Cu toate acestea, există și variante de post, bazate pe orez. În funcție de zona în care acestea sunt preparate, vizitatorii pot găsi următoarele:
- Sarmale din Oltenia. În cazul preparării sarmalelor oltenești, bucătăresele folosesc în special varză murată pentru a înveli umplutura de sarmale. Sarmalele sunt un preparat care se face la cald, fiind servit de obicei lângă altă mâncare caldă, precum mămăliga. Cu toate acestea, în Oltenia acestea sunt servite alături de piftie, care este rece. Această diferență mare de temperatură oferă un contrast plăcut, devenind astfel un preparat impresionant.
- Sarmale din Muntenia. Această regiune a fost supusă numeroaselor influențe din partea vecinilor, care au ajuns să se manifeste chiar și în bucătărie. Astfel, o specialitate locală care merită încercată este rața cu sarmale. Acesta este umplută cu ele, fiind preparată la un cuptor specific, numit țest. În privința umpluturii sarmalelor, acestea pot fi umplute nu numai cu piept de rață, dar și cu piept de pui sau carne tocată de rață. Cu toate că majoritatea mâncărurilor din Muntenia sunt numeroase preparate dulci, aici pot fi întâlnite și preparate precum caltaboși sau ruladă de carne.
- Sarmale din Dobrogea. Spre deosebire de celelalte zone, sarmalele din această regiune sunt diferite. În cazul acestora, umplutura pentru sarmale este carnea de pește, ce trece printr-un proces de dezosare minuțios. De asemenea, fiind o zonă cu multe comunități diverse, se pot gusta și sarmale umplute cu carne de miel.
Arta culinară românească este cu adevărat desăvârșită și diversă. Deși poate fi considerată banală la prima vedere, ea este alcătuită dintr-un amalgam de alte culturi, creând astfel un stil nou. De la ciorbele și supele specifice fiecărei regiuni și a recoltelor acestora, până la dulciurile absolut delicioase, bucătăria românească bucură toate simțurile. Astfel, un element aparent simplu precum sarmalele ajunge un aliment complex cu multe variațiuni de-a lungul țării.
